Jurnalismul de calitate se face pentru public, nu pentru vizualizări

Peste 100 de elevi ne-au trecut pragul în Redacția Virtuală. S-au întâlnit cu jurnaliști experimentați și împreună au disecat informații false, au demontat dezinformări și au văzut cât de periculoase pot deveni manipulările. În întâlniri interactive online, „tinerii colegi de redacție” au adresat întrebări, au răspuns provocărilor în exerciții demne de „ședințe de redacție”, și-au exprimat opinia despre subiecte și abordări găsite în diverse exemple din media. Și cum unele întâlniri au stârnit întrebări curioase ale elevilor, dialogul dintre jurnaliști și elevi a continuat în scris. Vă redăm aici întrebările adresate de elevii de la  Colegiul „Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeș jurnalistei Diana Oncioiu. 

Elev: Ce înseamnă jurnalismul de calitate?

Diana: Jurnalismul de calitate este cel care urmărește mereu interesul public. Adică cel care urmărește faptele, nu zvonurile. O să vă dau un exemplu ca să fie mai ușor de înțeles. Eu sunt parte din proiectul „Să fie lumină”. În  cadrul acestui proiect am scris despre abuzurile sexuale petrecute la seminarul din Huși vreme de 10 ani. Abuzatorii erau fostul episcop și un călugăr cu funcție înaltă. În timp ce documentam povestea aceasta am tot primit mailuri despre diverși preoți care aveau relații cu călugărițe sau femei măritate. Acesta din urmă nu e un subiect de interes public. Nu e treaba publicului cu cine are relații un preot. Poate să fie o chestiune de morală, pentru unii, o chestiune de impostură pentru alții. Dar de ce ar fi de interes public viața intimă a cuiva? În povestea cu abuzurile sexuale interesul public e cât casa, ca să zic așa. Vorbim de persoane publice, cu putere, care profită de puterea lor pentru a abuza elevi, unii dintre ei minori. E o poveste care implică școala, care este o instituție publică. Jurnalismul de calitate nu-și pune problema că nu face un subiect anume pentru că nu va face vizualizări sau pentru că e o poveste greu de dus pentru public. Jurnalismul de calitate nu înseamnă clickbait, titluri mincinoase. Jurnalismul de calitate se face pentru public, nu pentru vizualizări. 

Elev: Jurnaliștii sunt judecați de către public în funcție de etnie, religie, orientare sau tatuaje și piercing-uri?

Diana: Sunt judecați, da, din multe puncte de vedere. Când scriu despre biserică mi se spune că locul meu e la cratiță și cum îndrăznesc eu să scriu despre bărbați, adică despre preoți. Când scriu despre Holocaust mi se spune că sunt trădătoare. Când scriu despre comunitățile vulnerabile sau comunitățile etnice sau minoritățile sexuale sunt făcută comunistă, progresistă, sexo-marxistă. Am fost făcută frigidă, urâtă și o grămadă de alte lucruri. Nu le iau niciodată personal. Înțeleg că unele subiecte pot deranja. Mă enervez doar atunci când mi se spune fără niciun argument că am mințit într-un articol. 

Elev: Ce definește un jurnalist ca fiind un jurnalist slab?

Diana: Este un jurnalist  care nu face teren, care nu e curios, care nu privește subiectul din mai multe unghiuri, care nu ia reacțiile celor despre care scrie, care nu-și respectă personajele despre care scrie, care nu merge după fapte, care nu-și protejează sursele. 

Elev: Riscurile majore ale vieții de jurnalist? Contează situația materială în meseria de jurnalist? Care este salariul unui jurnalist? Jurnaliștii iau mită? Este jurnalismul o meserie de viitor?

Diana: Riscurile – să fii târât prin tot felul de procese, să fii amenințat, intimidat, să fii ținta unor atacuri online. 

Salariile în România sunt destul de mici în presa din România. Știu colegi din presa locală care încă câștigă 500 de euro pe lună. În București lucrurile stau ceva mai bine, dar tot mici sunt salariile raportat la muncă, riscuri. În principiu, dacă vorbim de reporteri, ele pot varia în funcție de redacții, de experiență, între 3.000 – 8.000 de lei. Dar la 8.000 de lei vorbim deja de un reporter cu 17-20 de ani de experiență. 

Da, sunt și jurnaliști care au luat mită, sunt redacții care au șantajat politicienii cu investigațiile pe care le făceau. Sunt jurnaliști/redacții care iau bani de la partide pentru a le promova interesele. Atâta vreme cât avem nevoie de informație, jurnalismul o să fie o meserie de viitor. Informația înseamnă putere. 

Elev: Cum poate un jurnalist să recâștige încrederea publicului?

Diana: Făcându-și meseria corect, cu onestitate, cu respect față de public și fapte. Iar dacă a greșit, să explice cititorului de ce a ajuns să greșească. 

Întâlnirea a fost organizată în cadrul proiectului „Predau educație media! – Laboratorul de educație și cultură media„ derulat de Fundația Centrul pentru Jurnalism Independent, în parteneriat cu Norsensus MediaForum și Asociația Rădăuțiul Civic, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.

Articolul Jurnalismul de calitate se face pentru public, nu pentru vizualizări apare prima dată în CJI.