„Trebuie să pregătim copiii pentru lumea în care vor trăi, nu pentru trecutul nostru”
Învățăminte câștigate prin schimbul de experiență „MEDIA CIVIC ENGAGERS”, Norvegia
„Școala nu e un turn de fildeș” și „nicio disciplină nu e o insulă” sunt doar două dintre ideile care au invitat la reflecție asupra învățământului din țara noastră, în urma unui schimb de experiență între formatori și experți în domeniul educației media din Norvegia și România.
„MEDIA CIVIC ENGAGERS” s-a numit întâlnirea ce s-a întins pe câteva zile, timp în care partenerii norvegieni au împărtășit participanților în ce fel democrația și implicarea civică, mass-media și social media, sănătatea publică și sustenabilitatea, sunt concepte integrate natural în procesul de învățare al elevilor din învățământul obligatoriu din țara nordică.
Unul din workshop-urile incluse în agenda întâlnirii a fost cel susținut de profesoara Heidi Biseth, de la Faculty of Humanities, Sports and Educational Science, din cadrul University of South-Eastern Norway.
Cu numeroase cercetări concentrate pe democrație, multiculturalism, drepturile omului și justiție socială în sectorul educației, de la școala primară până la formarea profesorilor, Heidi Bieth este un expert în predarea educației media în școli.
Ea a arătat partenerilor din România cum sunt gândite în Norvegia disciplinele în curricula școlară, adaptată pentru o piață a muncii și o viață care vin cu alte provocări decât cele ale prezentului.
Întâlnirea a fost una cu multe idei de reținut și de adus acasă. Dovadă stau paginile de jurnal ținute de Ioana Avădani, președintele Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). Mai jos regăsiți fragmente din notițele acesteia.
Fragmente din jurnal
Sesiunea 1
Invitat: profesorul Heidi Biseth
Tematică: predarea educației media, a angajamentului civic și a democrației în școli
Loc de desfășurare: Universitatea din Norvegia de Sud-Est, Drammen
În Norvegia, a fost adoptată o nouă curriculă în 2017 (cea veche fusese adoptată în 1997), iar școlile au avut timp 3 ani să pregătească aplicarea acesteia cu începere din 2020.
Noua curriculă are trei teme transversale, care trebuie tratate de toate materiile și de toate școlile: sănătate publică și abilități de viață sănătoasă, democrație și cetățenie activă și dezvoltare durabilă.
Norvegia se vede parte a efortului global, de aici și temele alese, care derivă din temele Sustainable Development Goals ale ONU. Cele trei teme transversale au fost selectate în urma unor îndelungi și vaste dezbateri naționale și au fost desemnate cele mai importante pentru dezvoltarea Norvegiei în următoarele decenii.
Prezentarea lui Heidi Biseth a fost urmată de întrebări din partea participanților români. Ei au fost interesați de modul în care se face educația interdisciplinară presupusă de noua programă. Heidi Biseth a arătat că fiecare școală a fost liberă să își aleagă cea mai potrivită metodă pentru elevii ei. Unele au optat pentru co-teaching (doi sau mai mulți profesori prezenți în clasă la predarea unei lecții), altele pentru discuții de armonizare între profesori despre aspectele importante în comunitatea respectivă, care decurg din cele trei teme transversale, și inserarea respectivelor teme pentru a fi tratate la toate orele.
Discuțiile au mai abordat subiecte precum programa școlară, statutul profesorului, contextul academic și științific al profesorilor și educatorilor, parcursul profesional al profesorilor, metode de evaluare a elevilor și relația școlii cu părinții.
Heidi Biseth a subliniat importanța meseriei de profesor și influența profesorului asupra elevilor. Ea i-a îndemnat pe colegii români să „nu gândească ca niște victime” și să își apere statutul de autoritate de cunoaștere în fața părinților sau a unor influențe birocratice.
Profesorii trebuie să își afirme „propriul spațiu pedagogic”, în care își pot exercita liber meseria în baza cunoștințelor profesionale. De asemenea, Heidi Biseth i-a îndemnat pe profesorii români participanți la workshop să își gândească lecțiile pornind de la nevoile copiilor, nu de la „materia de predat”.
Ea le-a demonstrat participanților că elevii pe care îi pregătesc de-a lungul carierei vor ajunge, la rândul lor, la vârful propriei cariere în 2100 și că sarcina profesorilor este să-i pregătească pe elevi pentru acel orizont de timp, creându-se abilități care să îi ajute și atunci. „Trebuie să pregătim copiii pentru lumea în care vor trăi, nu pentru trecutul nostru”, a zis Heidi Biseth.
Importantă este capacitatea de a accepta schimbarea și de a ne adapta la ea, flexibilitatea în gândire și pregătirea multidisciplinară. Este important ca profesorii înșiși să accepte aceste lucruri și să se depărteze de modelul „adevărului unic” al unei materii.
Diferențele de gândire ale profesorilor trebuie să fie acceptate ca o lecție de democrație, în cancelarie ca și în clasă. Trebuie, însă, discutat și modul în care sunt tratate diferențele de opinii și dezacordul. În ceea ce privește evaluarea elevilor, inclusiv în domeniul educației media, unde evaluarea practicilor este greu de făcut fără încălcarea vieții private a elevilor, Heidi Biseth a recomandat „încrederea”: dacă profesorul știe că a făcut tot ce se putea mai bine pentru elevii săi, trebuie să aibă încredere că aceștia vor face lucrurile bine.
___________________________
Întâlnirea „MEDIA CIVIC ENGAGERS” a fost organizată în cadrul proiectului „Predau educație media! – Laboratorul de educație și cultură media”, derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), în parteneriat cu Norsensus Mediaforum și Asociația Rădăuțiul Civic, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.
Articolul „Trebuie să pregătim copiii pentru lumea în care vor trăi, nu pentru trecutul nostru” apare prima dată în CJI.