Studiu – Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România
Finalul anului 2024 a arătat încă o dată cât de important este ca cetățenii României să aibă competențe care să le permită să distingă între fapte și opinii, să înțeleagă mecanismele de funcționare ale rețelelor sociale, tehnicile de persuasiune, să fie conștienți de rolul persuasiv pe care îl joacă influencerii în comunicarea publică și să poată face minime verificări ale informațiilor care ajung la ei. Pentru tânăra generație, școala este locul care îi poate învăța toate acestea.
Pentru a putea să dezvoltăm intervenții utile este important să avem o înțelegere profundă și realistă a nevoilor și a comportamentelor beneficiarilor. Studiul de față ne oferă informații importante privind accesul la tehnologie și internet, nevoile specifice ale elevilor, ne oferă date despre zonele în care există sau nu diferențe între fete și băieți, între elevii din urban și rural sau între ciclurile școlare. De asemenea, studiul ne oferă informații despre preferința pentru anumite tipuri de conținut, modul în care elevii percep că știu să verifice o informație care le trezește suspiciuni sau motivele pentru care ar considera-o adevărată.
Raportul dezvăluie obiceiurile de utilizare a internetului și a rețelelor sociale, în funcție de ciclurile de învățământ (primar, gimnazial, liceu) și diferențele dintre ele, precum și tipurile de activități preferate (socializare, divertisment, informare etc).
În total, la sondaj au participat 1.852 de elevi. Subeșantionul elevilor din clasele a III-a și a IV-a a fost constituit din 552 elevi, subeșantionul elevilor din clasele de gimnaziu a fost compus din 740 de elevi, iar subeșantionul elevilor de liceu a fost compus din 560 elevi, fiind reprezentativ la nivel național pentru populația de elevi a României pentru clasele III-IV și V-XII. Eșantionul este reprezentativ, de asemenea, pe categoriile socio-demografice (gen, vârstă, regiune, clasă etc.).
Marja de eroare a eșantionului este de ±1% și are un nivel de încredere de 95%. Perioada de culegere a datelor cantitative a fost 22 februarie – 26 martie 2024.
Internetul: acces și obiceiuri de utilizare
95,7% dintre elevii de liceu, 83,5% dintre elevii de gimnaziu și 60,1% dintre elevii din clasele a III-a și a IV-a folosesc internetul în fiecare zi.
Elevii de liceu și gimnaziu folosesc cel mai mult internetul pentru a comunica cu prietenii, familia sau cu alte persoane pe rețelele sociale și pentru a urmări conținut media pe rețelele sociale. Toți elevii consumă mai mult conținut de pe rețelele sociale, decât postează conținut.
ChatGPT este instrumentul de inteligență artificială cel mai cunoscut și cel mai utilizat, atât în rândul elevilor de liceu, cât și al celor de gimnaziu.
Rețelele sociale: obiceiuri de utilizare
Cele mai utilizate platforme online și rețele sociale în rândul elevilor de liceu și de gimnaziu sunt Instagram, WhatsApp, TikTok și YouTube.
Elevii distribuie online conținut media creat de alții într-o mică măsură, mai mult pe Instagram decât pe TikTok și fac asta de cele mai multe ori prin mesaje private, către prietenii lor, mai ales dacă ei consideră că este un conținut amuzant sau care poate fi de interes pentru aceștia.
Rețelele scoiale cele mai accesate de elevii de gimnaziu și liceu
Majoritatea elevilor nu postează conținut pe TikTok – doar doi din zece elevi de liceu și de gimnaziu spun că fac acest lucru.
Doar 2,2% dintre elevii din clasele a III-a și a IV-a afirmă că nu au cont pe nicio platformă sau rețea socială. Doar 29% afirmă că știu să dea report postărilor care îi sperie, supără sau deranjează și 28% știu să seteze conturile să fie private sau disponibile doar pentru prieteni/familie.
Rețelele scoiale cele mai accesate de elevii din ciclul primar
Influencerii și creatorii de conținut preferați ai elevilor
Din totalitatea răspunsurilor primite la întrebarea folosită (270), există cel puțin 170 de menționări unice, din care reiese că există o foarte mare diversitate a creatorilor de conținut pe care elevii de liceu îi urmăresc, conturându-se astfel o cultură a micro-influencerilor în funcție de domeniile de interes (muzică, gaming, modeling etc.)
Obiceiuri de informare și relația cu mass-media
Atât elevii de liceu, cât și cei de gimnaziu consideră discuțiile cu prietenii și cu familia/adulții principalele moduri prin care se informează.
Pentru elevii de liceu, după discuțiile cu prietenii sau familia, podcasturile (25,9%) și influencerii care abordează știrile zilei sau ale săptămânii (19,6%) reprezintă cele mai frecvent utilizate surse de informare, fiind urmărite zilnic timp de două ore sau mai mult.
Cele mai puțin utilizate surse de informare pentru elevi sunt sunt:
presa scrisă (ziare și reviste) – opt din 10 elevi de liceu și de gimnaziu nu folosesc deloc această sursă;radioul – aproape șapte din 10 elevi de liceu și de gimnaziu nu folosesc deloc această sursă;presa online – peste șase din 10 elevi de liceu și opt din 10 elevi de gimnaziu nu folosesc deloc această sursă.
Haosul informațional: Cum se raportează elevii la informațiile false
Elevii de liceu spun că cel mai des întâlnesc informații false în online despre viața vedetelor/influencerilor (17%), crize umanitare (15%) sau politică (15%). Spre deosebire de aceștia, elevii de gimnaziu par să nu identifice neapărat domenii sau subiecte generale despre care circulă informații false.
Primele trei criterii conform cărora elevii de liceu decid dacă o informație este adevărată sunt: faptul că informația confirmă ceea ce știau deja despre subiect (58,9%); faptul că informația apare în mai multe surse (56,6%); faptul că pot identifica sursa sau autorul informației (47%).
Cinci din 10 elevi de liceu nu fac nimic atunci când identifică o informație falsă și aproape trei din 10 spun că dau report unei postări ce conține informații false. Din discuțiile de grup reiese faptul că elevii sunt mai predispuși să semnaleze prietenilor, familiei sau apropiaților faptul că o informație este falsă, decât să posteze public despre asta pe rețelele sociale.
Concluziile studiului și motivele din spatele lor
Autoare:
Bianca Rus, Manager de proiect și expertă în educație media, Centrul pentru Jurnalism Independent
Mihaela Negru, cercetătoare
Editor:
Cristina Lupu, Director executiv, Centrul pentru Jurnalism Independent
Colectare de date și analiză inițială a datelor: Cult Market Research
Paginare și grafice: Edit Gyenge
Copyright: Centrul pentru Jurnalism Independent
Acest studiu este elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul financiar al Fondation Botnar prin proiectul „Educație media digitală pentru tinerii din România”. Studiul beneficiază și de o co-finanțare de la Uniunea Europeană prin proiectul BROD (Bulgarian-Romanian Observatory of Digital Media), sub numărul de contract: 101083730 – BROD. Materialul reflectă numai opiniile autorilor, iar Comisia Europeană nu poate fi trasă la răspundere pentru orice utilizare care ar putea fi făcută din informațiile conținute în acesta.
Proiectul „Educație media digitală pentru tinerii din România”, finanțat de Fondation Botnar, este coordonat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și implementat în parteneriat cu Ashoka România, E-Civis, EDUMI, Funky Citizens și Grupul PONT. Mai multe informații despre CJI puteți afla la www.cji.ro.
Despre Centrul pentru Jurnalism Independent
Centrul pentru Jurnalism Independent este o organizație non-guvernamentală activă de peste 30 de ani în protejarea democrației și a celor care cred în valorile sale. Peste 15.000 de profesioniști media, 10.000 de profesori și 240.000 de elevi au fost beneficiarii cursurilor de formare și ai experienței de lucru cu echipa CJI. Pentru mai multe informații despre activitatea CJI, vizitați: pagina de Facebook și Instagram.
Despre Fondation Botnar
Fundația Botnar este o fundație filantropică dedicată sării de bine a tinerilor care trăiesc, învață, lucrează, se conectează și se joacă în spații urbane și digitale din întreaga lume. Permițând participarea semnificativă a tinerilor, fundația investește și sprijină inițiative și cercetări inovatoare, reunind actori din toate sectoarele pentru a crea un dialog și parteneriate intenționate: www.fondationbotnar.org
Articolul Studiu – Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România apare prima dată în CJI.